Greseala, parte a invatarii!

Frica de a gresi sau frica de esec este, din punct de vedere statistic cel putin,  frica cea mai raspandita dupa frica de moarte.

Si cum nu exista om de succes care sa nu fi gresit de multe ori, inainte si dupa ce a avut succes, frica de esec determina insuccesul prin evitarea actiunii sau descurajarea la primul obstacol.

Am auzit de nenumarate ori fraze din categoria ”Mai bine nu ma inscriu la examen ca oricum nu-l iau”, „Mai bine nu aplic, la oricum nu-s calificat pentru job” spuse de oameni senzationali, dar care inca aveau in minte propria imagine profund distorsionata, asa cum a fost creionata de criticile parintilor sau profesorilor.

Frica de esec vine de regula din copilarie si este urmarea criticii si a taxarii oricarei greseli de catre apropiatii copilului, persoanele in functie de care se autoevalueaza acesta.  

„Tu esti tot timpul neatent”, „Tu gresesti tot timpul”, „Sor’ta cum e in stare, ca v-am crescut la fel?”.

Adanc infipte in subconstient, mesajele de genul asta repetate insistent, sunt cea mai puternica piedica in calea succesului personal al copilului si mai apoi al adultului. Pentru ca daca parintele sau invatatorul nu mai sunt prezenti, mintea este acolo, iar ce este sadit in ea, de asemenea.

Ce obtinem cand sanctionam greseala cu critica si comparatie?

•      Generam frica de esec;
•      Scade increderea in sine;
•        Asociind greseala cu a face....urmarea evidenta este evitarea actiunii      de  orice fel;
•      Copilul va avea tendinta sa ascunda actiunile sale ca sa evite critica;
•      Scade randamentul si performanta.

Si totusi, greseala copilului trebuie indreptata, dar cum?

•            Explicandu-i ca toata lumea greseste („Este normal sa gresesti, mai       important este sa inveti lectia oferita de greseala” );
•            Concentrandu-ne pe masuri de imbunatatire gasite impreuna („Cum       crezi ca ai fi putut face diferit, ca sa poti obtine data viitoare                   rezultatul pe care il doresti?”);
•            Fara critica si comparatie („Fiecare este talentat in felul sau, tu               trebuie sa fii mai bun decat ai fost tu si nu mai bun decat altcineva”);
•             Fara a pune etichete („De data asta ai gresit” in loc de „Tu tot               timpul gresesti”);
•             Acceptandu-ne propriile greseli, pentru ca noi suntem modelul                copilului nostru. Cand noi avem o atitudine potrivita, copilul va              prelua acelasi model.

Daca ne uitam la inventatori, pionieri din diverse domenii, oameni de afaceri care au facut istorie, dincolo de lucrurile extraordinare pe care le-au realizat, au si o trasatura comuna. Toti au facut de-a lungul vietii greseli colosale.

              

         Articol inspirat din „Scoala Parintilor la Butterfly”